Pasarile lui DONO

"Eram coplesit. El, clientul, nu zicea nimic. Dar se vedea clar ce efect avusese asupra lui prima impresie. Cam efectul pe care l-ar avea asupra ta, cititorule, faptul ca eu te bag intr-un cotet de gaini si iti zic apoi sa-mi dai cateva zeci de mii de euro pe el. Bomban ceva, il duc spre geamul din fundul livingului. Da spre o curte plina cu verdeata, vita de vie, copaci. Doar ca pana la geam era pervazul geamului. Si pe pervaz alti rahati uscati. Vreo 5-6. Mai erau vreo 8-9 si pe parchet, langa zid. Plus vreo 3-4 scursi pe zid. Probabil pasarice statuse pe pervaz, isi lipse curul de zid si-i daduse drumul la cacare..."

Desi omul traieste o adevarata drama (asa cum traiesc si io de ceva vreme de cand nu mai scap in ruptul capului de o "turma" de ciori, stancute, cotofene sau cum s-or numi s-au mutat pe prispa si nu vor sa plece-n ruptul capului, decat la vederea pustii), nu pot sa nu recunosc ca am ras cu lacrimi ... macar haz de necaz sa mai putem face.

Dono, nu esti singur...
(Revin cu imagini de la locul de rahatzeala)

Poate cineva care s-a confruntat cu aceeasi situatie sa-mi dea o solutie; am incercat rand pe rand cu zgomote, sperietori, stat la pinda de cu zori, motorina si pusca...Din pacate sunt extrem de istete, nu se sperie cu una cu doua si se obisnuiesc foarte repede cu absolut toate combinatiile. Mai nou, reactioneaza numai daca umblu cu pusca in mana prin curte, ca in interventiile armate din Irak&smth, adica doar daca umblu inarmata prin ograda! In rest, e raiul pe pamant.

Niciun comentariu: