Bonus la chifla, aveti un soarece viu!

Experienta mea cu soriceii dateza de ceva timp. Si asta pentru ca raposatii mei bunici stateau la tara, intr-o casa obisnuita, cu pod si acareturi, unde toamna se strangeau roadele campului: porumb, griu si toate cele necesare intr-o gospodarie de oameni muncitori. Ceea ce ma mira este faptul ca in momentul de fata, desi nu mai e nici urma de vreo boaba de porumb sau grau prin podurile casei, soricei sunt. Ba mai mult, nu le mai ajunge podul, s-au mutat si-n casa. Daca printre fobiile multiple, nu contorizam si pe aceea de soarece (desi constat ca omul se-nvata cu toate in timp, daca ma uit mai cu atentie, sunt destul de dragalasi) poate ca nu eram asa de disperata. Dar mai e ceva, au o atractie deosebita la haine: blugi lasati la vedere, hanorace sau perne, parca-mi fac in-adins, efectiv, ma sfideaza. Cum cu pusca nu prea ma descurc, am luat ca tot omul raticide sau "prajiturele pentru soricei". Culmea, vanzatorul m-a intrebat cu ce aroma sa-mi dea, stiti...ca la prezervative. Nestiutoare, am ridicat intrigata din spranceana: "Cum adica?"/"Cu vanilie, cu fructe, cu ce doriti...?"/"Sa fie cu vanilie", zic, gandindu-ma ca daca mie-mi place ceaiul de vanilie le-o place naiba si lor, ca doar nu degeaba se fetisizeaza pe blugii mei.

In fine, inainte sa ies, vanzatorul mi-a mai zis: " Vedeti ca dupa ingerare, mor la cateva zile, dar numai in somn". Ridic a doua spranceana, zicand "Aha...", desi nu-ntelegeam daca omul din fata mea incerca sa ma convinga ca inainte sau dupa ce le dau sa pape trebuie sa le si cint ceva de leagan !? In fine, de teama de a nu parea total neinitiata, am luat produsele si i-am hranit pe baieti, urmarind la fiecare 4-5 zile cat au consumat din plicutele de prajiturele. Si-au consumat. Cand se-apropie sorocul celor 8 zile, am inceput sa patrund pe virfuri in casa (sa nu-i trezesc probabil, daca dorm copiii?) si desi abandonasem gandul c-am sa gasesc macar unul decedat, ghiciti unde se lafaia micul nesimtit: chiar pe fata de perna decorativa achizitionata direct de la Istanbul, din inima Marelui Bazar. Acum nu stiam de-i mort, ori doar doarme, asa de satisfacut parea. Pai cred si io, cand dormi pe perne de matase de la Istanbul aduse, cum sa nu fii satisfacut? Si ce-or fi facand cand nu sunt acasa...

2 comentarii:

Drace spunea...

Eu sunt mai traditionalist, imi plac chiflele fara soricei (chiar daca sunt la oferta)...

itterapia spunea...

era gratis...deci mancam frate, c-asa judeca romanul!