Fiind copil...

Nu stiu altii cum sunt, dar eu am fost un copil tare rau. Nu era zi de la Dumnezeu sa nu-mi chinuiesc parintii si tovarasii de joaca. Cum am intrat la liceu, am amutit. Odata cu apendicu’ cred ca mi-au scos si limba. Ma scotea la tabla sa zic fabula cu boul, ma faceam foc si uitam tot. Sfarseam prin a-i cere profului sa ma lase naiba-n pace si ieseam afara alergand. Si tot asa.

A venit apoi vremea copiutelor. Aveau colegii mei fel de fel de metode: fisute pe sub curele, prin buzunare, sub tiv la fuste. Am incercat si io odata. M-am inrosit, m-am ridicat si i-am zis profei ca nu ma pot calma pentru ca am o carte in banca. Si-am iesit. Da’ m-a iertat. Eram comandanta cu snur galben, adica de clasa (sau detasament), apoi mi-au dat snur albastru, comandanta de unitate. Imi mai aduc aminte ca am avut pe rand si snururi rosii, bleo…era si snurul alb, dar nu-mi aduc aminte ce era cu el. Parca d-ala n-am avut, pe vremea pionieratului meu. Chiar imi placea sa raspund pentru tampeniile altora? Jumatate din timp eram pe la casele “elevilor problema”. La unul d-asta am fumat si prima tigara. In clasa a 5-a. Era tipul care ulterior a devenit si cel mai bun amic. Adica in pauza, eu stam la parole cu oaia neagra a clasei, care de regula era corigent, repetent, antisocial sau provenit din familie cu probleme. Faina prietenie.

Nu stiu ce era in capul meu. Cred ca daca am translata la momentul actual timpurile alea, nu mi-as dori decat sa-mi traiesc si io copilaria, adolescenta, tineretea…Ca tot individul normal. Dar sa revin. De mica aveam un spirit justitiar iesit din comun. Eram cunoscuta pe o raza de... 5 blocuri. Nu stiu ce-a mai facut Primarul pe-acolo, dar pe vremuri, era o zona frumoasa acolo, in Berceni. Drumul Gazarului, copaci, verdeata, etc.

Da' de ce spun ca eram un copil rau? Pai eram. Ai mei se obisnuisera sa fie sunati la serviciu si sa li se spuna ca ba mi-am spart arcada intrand cu capul in leaganul unuia prin curte, ba i-am rupt mina unui vecin care n-a vrut sa se dea jos de la bara de batut covoare ca mi se sculase mie sa “fac ca Nadia” la paralele. Judecand retrospectiv, realizez ca eram totusi un copil cu o agresivitate in limite normale pentru diferitele etape ale vietii. Apoi mai constatat ca actiunile mele in forta erau orientate spre oameni, spre copii, in timp ce animalele, mustele, bondarii, fluturii si omidele aveau regim privilegiat. Mai rau era cand o luam eu in freza. Am avut pe rand mana rupta, capul spart in 3 locuri, ata, ace, copci. Un intreg arsenal medical am in corp. Intr-o glezna am avut colturile de la baza unei sticle sparte pe la jumatate, ce mi-au intrat printr-o parte si-au iesit prin ailalta, iar cu piciorul drept am plecat la plimbare cu un gard metalic infasurat cu sirma ghimpata. Si-am mers ceva, impreuna…pana la spital. Deci am fost un copil rau.

6 comentarii:

iOAN spunea...

:P, ai decis sa faci reclama gratuita catre egazduireweb ?

IT terapia spunea...

it's my bijnistz...
un banner mai de doamne ajuta aveti?

Drace spunea...

Ai supravieţuit acelor ani, eşti un tip dur! :) Vasile Band ;)

IT terapia spunea...

@drace: tu vorbesti? :)

iOAN spunea...

iti dau eu un mai cu ce sa pui :P

itterapia spunea...

okdk