10 ieuro!


Apropo de ce se vorbeste prin targ de ceva vreme. As fi nedreapta sa nu recunosc ca asa e: la tara nu mai gasesti un om al locului care sa mai lucreze pamantul, sa se mai apropie de-o coasa sau de-un harlet...

Dovada ca nu mint mi-e acest blog in care, de-a lungul timpului, am scrijelit mici flash-uri din viata care m-au impresionat intr-un fel sau altul. Era vara, iarba bogata abia cosita de propriile noastre maini astepta linistita in capite. Cu capul printre stinghiile gardului pandeam un localnic mai amarat, pe care sa-l rog sa ia capitele de fin. A aparut nea Lixandru, om sarac din sat, proaspat energizat cu una mica de vodca, dupa noaptea de cerber petrecuta in fata primariei, plin de importanta propriului serviciu. "Nea Lixandre, ia bre finul asta, ti-o trebui prin curte...", incerc un mic dialog negustoresc. Nea Lixandru se uita la mine, se uita la capitele de fin, isi salta palaria si zice... da taica, 10 ieuro!

no more words...

Niciun comentariu: