Dracula e "românesc"!

Cand treci pe langa moarte la un pas, indiferent din vina cui, are loc o restructurare mentala mai mult sau mai putin riguroasa. Asa s-a intamplat si cand a fost vina mea, dar mai ales cand situatia limita a fost provocata de un... alter. Doar ne ghidam dupa vorba: “Mai bine de mana mea decat de mana altuia! Pai nu?" Discutabil, fie vorba intre noi... In fine, chestiunea cu “de mana cui mori” merita dezbatuta in alt articol, cu siguranta principalul vinovat in a te lasa pe mana unuia sau ...altuia, esti TU, cititorul!

Revenind, este logic ca in fiecare dintre noi exista intr-o doza mai mare sau mai mica, principiul distrugerii, numit de psihologi, TANATOS. De la obiceiurile proaste de a fuma, bea peste masura sau a consuma droguri, pana la hobby-urile periculoase din categoria dozatoarelor de adrenalina: raliuri, alpinism, etc., toate sunt dovezi ale tendintei de autodistrugere existente in fiecare si explicate miraculos de pertinent de Freud in teoria psihanalitica a psihicului uman.

Cat priveste obiceiul de a te avanta la ore de noapte pe drumuri necunoscute si nebatute din vremuri ancestrale, asta tot la categoria tendintei subconstiente la autodistrugere se incadreaza. Pai altfel cum sa numesc intamplarea din care abia am iesit “basma-curata" ieri noaptea, in perimetrul delimitat de Sighisoara la nord, Fagaras la sud si Rupea la est, zona in care, prin amabilitatea edililor locali, pur-si-simplu, nu mai gaseam iesirea. Tot ce vedeam erau copacii de pe marginea drumului care prin puterea mintii noastre isi intalneau crengile parca pentru a ne opri, drumul vechi, neasfaltat, fara niciun fel de urma a civilizatiei umane, borne kilometrice goale, inspaimantatoare, din alte timpuri, din alte era geologice, albite de vant si de ape, pasari de noapte cu aripi imense zburand deasupra...

Si daca la asta mai adaugam faptul ca totul se petrecea in locurile in care s-a nascut Dracula (Principele Vlad Tepes al Treilea – ar fi mai potrivit) sau, dupa istoriile rastalmacite ale unora, pe unde bantuie vampirii azi, tabloul e complet. Acum, fie vorba intre noi, nu se stie exact locul unde Principele Tepes este ingropat... chestiunea bantuirii, cel putin aparent si cu ajutorul edililor locali, poate ramene deschisa.

In fine, pentru succesul de box-office al unor eventuale pelicule cu mult rosu, racnete si alte efecte de recuzita sangvinolenta, recomand pentru filmari autentice perimetrul “vizitat” ieri noapte, cu plecare din Sighisoara, Rupea si ratacirea ulterioara prin localitati cu nume pierdute in neguri din alte timpuri sau locuri: Venetia de Jos (??), Ohaba, Comana...

Dupa ce am patit io ieri noapte, sa mai spuna cineva ca nu suntem in tara lui draculea, ca fac varsare de sange, io insami... :)

Cargo, IELELE

2 comentarii:

Radu Eftimie spunea...

aha, deci iar v-aţi plimbat :) Bravos

itterapia spunea...

da, dicstractie maxima! de data asta nu cred ca v-ati fi dorit sa fiti cu noi! eu una, ma retrag in a mai alege rute! asteptam propuneri de la voi! :)