RAMAS BUN, ADRIAN PĂUNESCU!



Aceeasi zi frumoasa, acelasi soare clar, in toamna tarzie. Se spune ca cel Dus regreta ca s-a dus, ca ar mai fi avut multe de facut pe aici... Superstitii, se numesc. Superstitii sa fie oare? Atat de multa durere nu am simtit decat la moartea si ducerea tatalui meu. Acelasi soare clar, aceeasi zi senina, in miezul toamnei. Ieri noapte, un ultim drum scurt, la Ateneu. Un mesaj de dincolo, fara echivoc, fara superstitii. Ma uit in jur azi si parca nimic nu mai are valoare. Ce a mai ramas, se chinuie caricatural sa existe, nestiind ca Autenticul si Geniul nu se pot in veci, imita.

Si nici eu nu stiu ce sa spun. Am sa spun totusi: RAMAS BUN, ADRIAN PĂUNESCU!

Niciun comentariu: