Spelling English in Turkish pe filiera dacica

Destul de calda atmosfera in restaurantul cu specific turcesc de la sosea, la intrarea-n Herastrau. Mi-am adus aminte de vara, de covoarele multicolore, de amabilitatea si rabdarea chelnerilor turci si cate si mai cate... Intr-un colt, la o masa pentru mai multe persoane, un grup corporatist cu gulere albe, costume negre, pantofi negri si Montblancuri pe incheieturi, razand englezeste dupa o conferinta de presa din zona Casei Presei Libere, isi petreceau ultimele ore ale serii. Nu lipsea din recuzita aparatul de fotografiat. Si cum era vorba de un grup compact, a fost chemat chelnerul pentru a realiza fotografiile. Deloc intimidat de hohotele mesenilor, tanarul otoman si-a luat rolul in serios, iar in momentul "imortalizarii" le-a strigat britzilor: "Say BRÂNZĂ!"

Acum eu stiu ca pronuntand cuvantul (atat de) dacic "cheese"- Say cheese! - engl., se pot obtine oarescari zambete, grimase, scremete, etc... insa la "branza"... nimic, dimpotriva, englezii nostri faceau eforturi sa pronunte cuvantul indicat si sa si rida in acelasi timp. Britzi ciudati!

Concluzia: un meniu excelent, intr-o atmosfera haioasa.

4 comentarii:

Drace spunea...

Tare de tot asta! :))))))))

VORBARETU' spunea...

la fata locului sa-i fi vazut! turcaletele ii punea sa zica Branza, branza, branza, de trei ori...
turcu' tot turc, englezu', englez strict, sever, serious...

Afaceri vechi, istorice... ;)

Drace spunea...

Turcii sunt total ignoranti cand vine vorba de acea parte a istoriei care nu-i prea avantajeaza, ma amuza imaginea eneglezilor incercnd sa para surazatori spunand branza. :))))

VORBARETU' spunea...

nu puteam sa-i imortalizez decat daca ma autoincludeam in grup! :)